Marți, 20.02.2024, Ora:18.00, La CASA DE CULTURĂ – Friedrich Schiller KULTURHAUS, Str. Batiștei, Nr. 15, Sector 2, București, va avea loc Conferința „SCRISOAREA CELOR ȘASE”, O SFIDARE L A ADRESA REGIMULUI CEAUȘESCU (11 MARTIE 1989).
Vor prezenta: Dr. Florian BANU, istoric; Dr. Constantin CORNEANU și istoric, Aurora FABRITIUS (coordonatorul proiectului).
Evenimentul este organizat de CASA DE CULTURĂ – Friedrich Schiller, Primăria Municipiului București și Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989.
Conferința se va desfășura în limba română și va fi transmis online prin intermediul platformei Zoom. Intrarea este liberă. Pentru participare în sistem online: transmiteți un e-mail la adresa cultura@casaschiller.ro și veți primi în timp util link-ul pentru conectare online. Înregistrarea video a conferinței va putea fi vizionată din 28.02.2024 pe site-ul și pagina de Facebook a instituției.
„Scrisoarea celor șase” (11 martie 1989) a generat o emoție aparte în întreaga societate românească, în activul de partid și de stat. În aprilie 1988, conform propriilor mărturisiri, Silviu Brucan a discutat cu Gheorghe Apostol, în Parcul Herăstrău, despre ceea ce avea să devină „Scrisoarea celor șase”. Corneliu Mănescu va declara că inițiativa unei acțiuni de opoziție deschisă îi aparținuse lui Gheorghe Apostol care discutase, deja, cu Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu și Constantin Pârvulescu în clipa în care l-a contactat pe el. Fostul director al SRI, Virgil Măgureanu, consideră că „Scrisoarea celor șase” era, în fapt, „adresată partidului și, într-un fel, românimii”, astfel încât „dacă ținem seama că acesta (PCR – n. n.) era, la modul clar, o organizație de masă, se adresa prin urmare părții celei mai integrate politic din România”. Politologul Virgil Măgureanu, consideră că, totuși, „Scrisoarea celor șase” reprezintă „un document retrograd”, din punct de vedere doctrinar și ideologic.
„În concepția autorilor acelui mesaj de protest, potrivit celor explicate de tata, toate acțiunile grupului nu vizau abandonarea sistemului comunist, ceea ce era ușor de înțeles având în vedere că aveam de-a face cu vechi cadre de partid atașați ideologiei comuniste, ci doar cu reformarea acestuia, concomitent cu înlăturarea de la putere a clanului ceaușist, în spiritul reformelor inițiate de Gorbaciov în URSS”, mărturisește fostul diplomat Mircea Răceanu. Pe 10 martie 1989, jurnalistul Misha Glenny de la BBC a sunat la București și a avut două convorbiri telefonice cu Silviu Brucan, prima la ora 20.47 și, mai apoi, la ora 20.52, întrerupte de către specialiștii Securității.
Silviu Brucan a confirmat faptul că el este unul dintre autorii „Scrisorii celor șase” și a solicitat ștergerea Norvegiei din textul inițial, deoarece diplomații acesteia reveniseră la posturile din București. „Scrisoarea celor șase” a fost difuzată în premieră de către către BBC World Service și, mai apoi, de către Radio Vocea Americii și Radio Europa Liberă în cursul zilei de 11 martie 1989. Referindu-se la importanța și semnificația „Scrisorii celor șase” în contextul evoluțiilor din spațiul Europei Răsăritene, Vladimir Tismăneanu va scrie la pagina 40 din Final Report 1989: „Documentul reprezintă atât o condamnare severă a politicilor dezastruoase ale lui Ceaușescu, cât și o platformă politică alternativă. Stimulați fără îndoială de politica de glasnosti a lui Gorbaciov, semnatarii îl acuzau pe Ceaușescu de a fi discreditat imaginea socialismului. Evitând remarcile inutil de ofensatoare referitoare la cultul personalității și la monopolizarea puterii politice de clanul prezidențial, ei cereau stabilirea unui stat socialist de drept bazat pe stricta observare a prevederilor constituționale”.