LEGEA nr. 556 din 7 decembrie 2004 privind înfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989
EMITENT • PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 14 decembrie 2004

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ARTICOLUL 1

(1) Se înfiinţează Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, denumit în continuare Institut, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică.

(2) Sediul Institutului este în municipiul Bucureşti.

ARTICOLUL 2

Institutul are ca obiect de activitate analiza ştiinţifică a premiselor, desfăşurării şi efectelor – în plan politic, economic şi social – ale Revoluţiei române din decembrie 1989, în scopul realizării unei imagini documentate, obiective şi cuprinzătoare asupra acestui eveniment cardinal din istoria contemporană a ţării noastre.

ARTICOLUL 3

Pentru realizarea obiectului de activitate şi a scopului activităţii sale Institutul organizează culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la Revoluţia română din decembrie 1989, având următoarele atribuţii principale:

1. în domeniul documentării:
2. a) solicită şi achiziţionează contra cost, respectiv primeşte prin transfer sau ca donaţie, orice mărturie, publicaţie ori document al Revoluţiei române din decembrie 1989 sau despre aceasta;
3. b) organizează sub egidă proprie şi coordonează arhiva, biblioteca, precum şi un muzeu naţional al Revoluţiei române din decembrie 1989, prin preluarea documentelor despre aceasta, existente în original sau în copie, pe orice tip de suport, de la alte instituţii ale statului care au întreprins studii şi cercetări privind acest eveniment;
4. c) constituie un fond public documentar cuprinzând publicaţii, cărţi, colecţii de reviste, ziare, manifeste, imagini foto şi video şi orice alte înscrisuri legate de premisele, desfăşurarea propriu-zisă şi evocarea Revoluţiei române din decembrie 1989;
5. în domeniul cercetării:

a) efectuează studii şi cercetări, în ţară şi în străinătate, pentru aprofundarea premiselor interne şi a conjuncturii internaţionale în care a avut loc Revoluţia română din decembrie 1989;

1. b) dezvoltă relaţii de colaborare şi de comunicare cu persoane şi instituţii, din ţară şi din străinătate, care sunt preocupate de cunoaşterea şi reflectarea Revoluţiei române din decembrie 1989, instituind un parteneriat activ cu societatea academică şi civilă;
2. c) sistematizează din punct de vedere tematic şi problematic, după rigori ştiinţifice, fondul documentar şi arhivistic pe care îl constituie în legătură cu desfăşurarea Revoluţiei române din decembrie 1989;
3. în domeniul comunicării:
4. a) finanţează editarea şi reeditarea, tipărirea şi publicarea, pe orice tip de suport, a unor memorii, cărţi, studii, articole, colecţii de documente scrise, fotografice şi audiovizuale privitoare la Revoluţia română din decembrie 1989;
5. b) organizează reuniuni şi colocvii consacrate Revoluţiei române din decembrie 1989 şi reprezintă cercetarea românească în acest domeniu la întâlnirile ştiinţifice naţionale şi internaţionale;
6. c) sprijină conceptual, metodologic şi material, în limita sumelor alocate de la buget, proiecte şi programe ale organizaţiilor societăţii civile şi ale asociaţiilor de revoluţionari, consacrate studierii şi/sau evocării Revoluţiei române din decembrie 1989.

ARTICOLUL 4

În cadrul Institutului se constituie:

1989. a) Colegiul naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, denumit în continuare Colegiu naţional, ca organ deliberativ de conducere al Institutului, cu mandat permanent, format dintr-un număr de 25 de personalităţi reprezentative şi recunoscute ale Revoluţiei române din decembrie 1989. Membrii Colegiului naţional sunt desemnaţi de către Preşedintele României, cu consultarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi a Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989;
1990. b) Consiliul ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, denumit în continuare Consiliu ştiinţific, ca organ consultativ ştiinţific al Institutului, format dintr-un număr de până la 21 de membri, desemnaţi de Colegiul naţional, prin consultarea Academiei Române şi a Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

ARTICOLUL 5

(1) Institutul este condus de un preşedinte, ales de Colegiul naţional dintre personalităţile care au avut un rol de primă mărime în desfăşurarea Revoluţiei române din decembrie 1989. Atribuţiile preşedintelui sunt stabilite de Colegiul naţional.

(2) Colegiul naţional numeşte ca organe executive un director general, ajutat de un director general adjunct, pe o perioadă de 5 ani. Aceştia sunt aleşi dintre membrii Colegiului naţional şi ai Consiliului ştiinţific ale Institutului, la recomandarea preşedintelui.

(3) Directorul general şi directorul general adjunct ai Institutului sunt încadraţi şi salarizaţi la nivelul funcţiilor asimilate celor de secretar de stat şi, respectiv, de subsecretar de stat.

(4) Directorul general are următoarele atribuţii principale:

1. a) organizează şi conduce întreaga activitate a Institutului;
2. b) este ordonator de credite, în condiţiile legii;
3. c) asigură gestionarea fondurilor băneşti şi a patrimoniului Institutului, potrivit legii;
4. d) aprobă bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară;
5. e) numeşte şi destituie, potrivit legii, personalul Institutului.

(5) Directorul general adjunct coordonează activitatea de cercetare, respectiv Consiliul ştiinţific, fiind înlocuitorul de drept al directorului general şi exercitând atribuţiile delegate de acesta.

ARTICOLUL 6

(1) Numărul maxim de posturi salarizate ale Institutului este de 25, exclusiv directorul general şi directorul general adjunct.

(2) Personalul Institutului este salarizat conform prevederilor legale aplicabile personalului din sectorul bugetar.

(3) Structura organizatorică, atribuţiile personalului şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Institutului se aprobă de Colegiul naţional, la propunerea preşedintelui.

ARTICOLUL 7

Pentru îndeplinirea obiectivelor sale Institutul colaborează cu Academia Română, cu instituţii guvernamentale, precum şi cu asociaţii şi organizaţii ale societăţii civile care au preocupări legate de studierea Revoluţiei române din decembrie 1989.

ARTICOLUL 8

(1) Cheltuielile curente şi de capital ale Institutului se finanţează din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Senatului.

(2) Veniturile proprii se obţin din activităţi realizate direct de Institut, după cum urmează:

1. a) editarea şi vânzarea de cărţi, publicaţii, lucrări şi studii de specialitate;
2. b) cofinanţări de programe şi proiecte;
   1. c) studii, proiecte şi prestări de servicii;
   2. d) exploatarea bunurilor pe care le are în administrare;
   3. e) sponsorizări şi donaţii, în condiţiile legii;
   4. f) alte activităţi specifice realizate de Institut, inclusiv prin încheierea de contracte cu persoane fizice sau juridice.

    ARTICOLUL 9(1) Pentru perioada de funcţionare din anul 2004 finanţarea cheltuielilor necesare înfiinţării, organizării şi funcţionării Institutului se asigură integral de la bugetul de stat.(2) Fondurile necesare finanţării cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004.ARTICOLUL 10Se autorizează Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” să asigure spaţiul şi mijloacele necesare organizării şi funcţionării Institutului, în condiţiile legii.ARTICOLUL 11Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 14 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 7 decembrie 2004. Nr. 556.