Evenimentele petrecute în perioada 21 – 22 decembrie 1989 în municipiul Cluj-Napoca relevă încremenirea unui sistem și neputința lui de-a accepta realitățile aflate în profundă transformare politică, economică și socială în spațiul Europei Centrale și de Est. Armata, în întregul ei, ca instituție, cu precădere Armata a IV-a, a fost pusă într-o situație de neimaginat și netratată în regulamentele militare: să tragă în propriul popor la ordinele activului de partid și de stat. Confruntați cu o lipsă de informații privind desfășurarea reală a evenimentelor din România și de la granițele sale, comandanții Armatei a IV-a au rămas militari, fideli până la capăt jurământului militar, au executat ordinele întocmai și la timp. În anii ’90, încercarea de-a bloca aflarea adevărului și stabilirea răspunderilor privind cele petrecute în Cluj-Napoca în zilele de 21 – 22 decembrie 1989 nu onorează pe cei care au trecut, în final, de partea poporului revoltat. Răspunderile stabilite de către instanțele de judecată par să facă dreptate, însă rămân morții și răniții care nu vor putea accepta că Armata poporului a fost, totuși, indiferent de conjunctură, atât de incapabilă în a se adapta noilor realități istorice. Revoluționarul Cristian Nicolae MATEI ne readuce în memorie cele petrecute în acel Decembrie 1989 în municipiul Cluj-Napoca.